Traditii culinare de Revelion

O serie dintre acestea se referă la mâncărurile care sunt servite în noaptea de Anul Nou. La români, în această zi se pune pe masă friptură de purcel, nu degeaba purcelul cu trifoiul cu patru frunze în gură este simbolul norocului. Este interzis să se pregătească preparate din carne de pasăre, pentru că acestea duc norocul din casă. Se spune că cine mănâncă în prima zi din an mâncăruri preparate din diferite boabe (fasole, mazăre etc.) va avea bani mulţi în noul an.

În noaptea dintre ani, spaniolii obişnuiesc să mănânce boabe de struguri, la ora 12, acesta fiind un simbol al dorinţelor pentru fiecare din cele 12 luni ale anului următor.

La Liege, în Belgia, pe 1 ianuarie, există obiceiul de a mânca „choucroute” (un fel de varză murată cu cârnaţi), având sub farfurie, în mână sau în buzunar o monedă, pentru a avea bani tot anul.

În Grecia, ziua de Anul Nou este dedicată Sfântului Vasile, celebru pentru bunătatea sa. O mâncare tradiţională este „vassilopitta”, o prăjitură în care este pusă o monedă de argint sau de aur. Cine găseşte moneda va avea noroc în anul respectiv.

În noaptea de Anul Nou, numită „Capodanno”, italienii obişnuiesc să pună pe masă mâncăruri speciale, despre care se spune că aduc bogăţie şi abundenţă. Italienii cred că o cină festivă care include carnea de porc le va aduce multă bogăţie în viaţă.

O superstiţie îi determină pe germani ca, atunci când servesc cina festivă de Anul Nou, să lase în farfurie, până după miezul nopţii, câte puţin din fiecare fel de mâncare consumată, asta ca să îşi asigure o rezervă simbolică pentru anul viitor. Nu lipseşte din meniu crapul, peşte considerat în Germania aducător de sănătate şi noroc.

În Vietnam, Anul Nou este numit „Tet Nguyen Dan” sau mai simplu „Tet”. El începe la 21 ianuarie sau 19 februarie, în funcţie de an. Vietnamezii cred că un zeu stă în fiecare casă, iar în ziua de Anul Nou se duce la cer. Acolo, el spune cât de bun sau rău a fost fiecare membru al familiei în anul care a trecut. Zeul călătoreşte pe spatele unui crap, de aceea vietnamezii obişnuiesc ca de Anul Nou să cumpere un crap viu, căruia îi dau drumul în râu.

Gogoşile tradiţionale numite paczki şi pâinicile în formă de copil, cruce sau inel nu lipsesc de pe mesele polonezilor în noaptea de Revelion. Ei au şi tradiţii legate de ele: pâinicile sunt ascunse în diverse locuri din casă şi pot prevesti viitorul pentru cel care le descoperă, pentru că pâinea în formă de cruce simbolizează intrarea în călugărie, inelul - o viitoare nuntă, iar copilul - naşterea unui bebeluş. Iar, dacă vreun polonez nu este mulţumit cu aceste semne şi îşi doreşte bogăţii în noul an, un vechi obicei îl îndeamnă să alerge pe câmp având în spate un săculeţ plin cu bani.

În Tibet, există anumite feluri de mâncare speciale pentru Anul Nou precum supa „nouă’’, preparată din nouă ingrediente (carne, grâu, orez, cartofi dulci, brânză, mazăre, ardei verzi, fidea şi ridichi). Aceasta este servită cu gogoşi mici conţinând aşchii de lemn, hârtie sau pietricele şi se spune că prezic dacă viitorul va fi bun sau rău.

Nu uitaţi de vîsc, dacă vreţi să aveţi noroc în dragoste, şi fiţi atenţi la cei care vă calcă pragul casei imediat după miezul nopţii: dacă e o femeie, veţi avea un an prost, iar dacă e un bărbat, veţi avea un an plin de bucurii! De asemenea, românii nu trebuie să renunţe nici la celelalte obiceiuri tradiţionale. Periniţa ori strigatul peste sat sînt la fel de importante. Copiii trec cu Sorcova prin fiecare casă, pentru a alunga spiritele malefice, iar Pluguşorul anunţă reînceperea simbolică a lucrului. Niciodată un gospodar nu trebuie să măture în Ajun de Anul Nou, pentru că alungă prosperitatea. Obiceiul spune că pînă la miezul nopţii trebuie plătite toate datoriile şi, mai mult, nu trebuie daţi bani cu împrumut în noaptea de Revelion. Tot în seara de 31 decembrie nu se spală rufe şi nu se taie cu foarfeca, pentru a nu distruge norocul. La miezul nopţii, uşile trebuie deschise, ca anul vechi să iasă şi să lase loc celui nou.