Toamna se numara... vitaminele

Fructele şi legumele sporesc imunitatea
Pentru omul modern este important ca toamna să îşi facă rezerve de substanţe biologic active – vitamine şi minerale, fibre alimentare. Acestea ne pot asigura imunitatea pe termen lung. Pentru aceasta, este bine să ne lăsăm "vrăjiţi" de bogăţia de arome şi culori ale toamnei: mere, pere, gutui, prune, sfeclă roşie, gogoşari, roşii, brocolli. Vom avea siguranţa că răcirea vremii nu ne va găsi nepregătiţi. Vom trece astfel mai uşor peste sezonul virozelor respiratorii. Şi nici silueta nu va avea de suferit, aşa cum se întîmpla cu strămoşii noştri în fiecare toamnă. Fructele şi legumele sînt dintre cele mai bune surse de potasiu, element implicat în funcţionarea sistemului nervos şi în reglarea tensiunii arteriale. Dieta modernă este bogată în sodiu, dar săracă în potasiu.

Toamna este perioada potrivită pentru a echilibra balanţa sodiului şi potasiului în organism. Salata verde conţine 360 mg potasiu/100 g, ciupercile conţin 320 mg potasiu/100g, cartofii conţin 320 mg potasiu/100g, merele conţin 150 mg potasiu/100 g, iar perele conţin 150 mg potasiu/100g. În acelaşi timp, fructele şi legumele intens colorate sînt o bună sursă de luteină. Aceasta este o substanţă cu proprietăţi antioxidante, cu efect protector asupra retinei.
"Un măr consumat toamna este mult mai bun decît un măr consumat iarna. Fructul în sezon este mult mai valoros nutriţional decît acelaşi fruct consumat în extrasezon. Fructele şi legumele consumate în sezon sînt mai bune pentru că sînt vii. Dacă sînt ţinute în depozite mult timp, fructele şi legumele se autoconsumă pentru a trăi şi pierd astfel multe vitamine şi minerale".

Pentru a rezista mai bine temperaturilor scăzute, avem nevoie de grăsimi de calitate. Cele mai bune grăsimi sînt acizii graşi omega 3 din peştele gras oceanic (hering, somon, macrou, cod). Acizii graşi omega 3 au capacitatea de a forma depozite în orga¬nism şi de aceea protecţia oferită de ei este de durată. Dacă nu putem să consumăm peşte din diferite motive, atunci trebuie să luăm suplimente alimentare care să conţină acizi graşi esenţiali, ulei de peşte, pentru a ne apăra de frig, dar şi pentru buna funcţionare a inimii, creierului, sistemului nervos, a sistemului circulator, rinichilor, ficatului şi pancreasului.

Nuci şi alune
Vitaminele din grupul B, vitaminele A, E, potasiul, calciul, fierul, magneziul necesare întăririi sistemului imunitar pot fi luate din alune, nuci, fistic, migdale. Acestea conţin în acelaşi timp 60 şi 70 la sută uleiuri mononesaturate şi polinesaturate, din seriile omega 3 şi omega 9. Acizii graşi esenţiali omega 3 şi omega 9 previn bolile cardiovasculare, diabetul, cancerul. Consumul fructelor oleaginoase trebuie să fie moderat, pentru că acestea au valoare energetică ridicată: 100 g nuci conţin 690 de calorii, alunele 650 de calorii, migdalele 600, fisticul 600.

Rădăcinoasele
Sfecla roşie, morcovii, ţelina, ridichea neagră au proprietăţi remineralizante şi de stimulare a imunităţii datorită betacarotenului, vitaminei C, complexului vitaminic B, calciului, potasiului. Sfecla roşie excelează, de asemenea, prin conţinutul ridicat de antocianidine, pigmenţi cu proprietăţi antioxidante. Şi morcovii sînt recunoscuţi pentru provitamina A (betacarotenul). Datorită betacarotenului, morcovii reduc riscul bolilor de inimă şi al cancerului.